Mononucleoza infecțioasă (boala sărutului)

Mononucleoza , numită popular și ”boala sărutului”, este o infecție care se aseamănă în foarte mare măsură cu gripa sau cu alte infecții streptococice. Denumirea populară i se datorează modului de transmitere și de manifestare, deoarece poate fi transmisă destul de ușor prin salivă (sărut) și provoacă inflamația ganglionilor.

Mononucleoza este provocată de virusul Epstein-Barr și poate afecta atât copiii cât și adolescenții sau adulții. Odată pătruns în organism, virusul se instalează în nazofaringe și în limfocite pentru tot restul vieții, chiar dacă boala trece de la sine în câteva săptămâni.

mononucleoza - simptome, diagnostic si tratament

Cine se îmbolnăvește cel mai des?

Cifrele ne arată că circa 50% din populație devine purtătoare a virusului Epstein-Barr încă de la vârsta de 5 ani, iar procentul crește la 90% până la vârsta de 40 de ani. Foarte multe persoane nu știu că sunt infectate cu acest virus deoarece nu manifestă simptome, lucru foarte des întâlnit la copiii mai mici de 5 ani.

Adulții, în ciuda faptului că se îmbolnăvesc mai rar, pot să dezvolte mult mai ușor mononucleoză dacă se infectează cu virusul pentru prima oară, în timp ce la copii și adolescenți infecția poate trece neobservată.

Cauze și transmitere

Cauzele stau în contractarea virusului Epstein-Barr, un virus foarte frecvent pe care îl contractăm încă din copilărie, fie prin activitățile pe care le întreprindem, fie prin transmiterea lui de la alte persoane infectate. Virusul Epstein-Barr este un virus herpetic de tip 4, care în țările cu o climă temperată (precum România) cauzează mononucleoză, în timp ce în țările cu o climă tropicală duce de obicei la apariția limfomului Burkitt și a carcinomului nazofaringian.

În ceea ce privește transmiterea acestui virus, trebuie să știi că Epstein-Barr nu se transmite la fel de ușor precum alți viruși asemănători, dar îl poți lua destul de repede prin intermediul sărutului deoarece se află în salivă și în mucus.

În unele cazuri mai rar întâlnite virusul se poate transmite și prin intermediul tusei, tacâmurilor, veselei, strănutului etc. O persoană infectată devine contagioasă la circa 4-5 săptămâni după infectare, iar perioada contagioasă poate fi destul de lungă, variind de la câteva luni până la sfârșitul vieții.

Alți factori de risc pentru transmiterea mononucleozei:

Grupurile mari de oameni
Persoanele care activează profesional în colectivități extinse și prin urmare își petrec o bună perioadă de zi înconjurați de oameni sunt mai predispuși la contractarea virusului. Exemplele includ doctorii, asistentele, studenții, personalul militar și alții. În aceste situatții, riscul crește direct proporțional cu probabilitatea de a intra în contact cu virusul Epstein Barr.

Contactele sexuale
Acest factor de risc este direct conectat cu săruturile menționate mai sus, situație în care virusul Epstein-Barr se transmite cel mai ușor. Dat fiind faptul că de obicei contactele sexuale presupun și contactul buzelor, respectiv contactul cu saliva partenerului, acestea reprezintă un factor de risc major pentru infectare.

Sistem imunitar deficitar
Persoanele care nu beneficiază de un sistem imunitar puternic sunt foarte predispuse contractării virusului Epstein-Barr și dezvoltării mononucleozei, deoarece organismul nu se poate apăra eficient împotriva atacurilor. Sistemul imunitar poate fi slăbit din mai multe motive, iar lista include obiceiuri alimentare nesănătoase, lipsa exercițiilor fizice regulate sau administrarea anumitor medicamente și tratamente care pot avea efecte adverse.

Simptome

Bebelușii și copiii cu vârsta mai mică de 5 ani nu manifestă de obicei nici un fel de simptome atunci când sunt infectați cu virusul Epstein-Barr, dar la adolescenți și la adulți infecția se poate da de gol prin următoarele semne:

  • Dureri de cap;
  • Senzație puternică de oboseală;
  • Inflamații ale ficatului și splinei;
  • Apar febra și faringita;
  • Pete albe pe peretele posterior al faringelui sau pe amigdale;
  • Inflamarea ganglionilor de la nivelul gâtului;
  • Se îngreunează respirația;
  • Senzație de foame bruscă și puternică;
  • Senzație de mâncărime a pielii;
  • Erupții cutanate, de culoare roșiatică în zona abdominală, însoțite de dureri;
  • Mai pot apărea și tulburări de dispoziție precum depresie sau irascibilitate ridicată;
  • Dureri de gât adesea severe.

Simptomele își fac apariția de obicei la circa 4-7 săptămâni de la contractarea virusului, aceasta fiind perioada pe care medicii o numesc ”de incubație”.

Diagnostic

Îți recomandăm să te prezinți la medicul de familie imediat ce experimentezi oricare dintre simptomele de mai sus, pentru ca acesta să te poată îndruma spre un specialist ce va stabili diagnosticul. De obicei, infecția este depistată cu ajutorul definirii simptomelor și a unor teste sangvine, precum testul Monospot. Rezultatele sunt rapide și destul de clare în cele mai multe cazuri, moment în care se va începe stabilirea celui mai bun tratament pentru ca organismul să-și revină la starea normală de sănătate.

Complicații

Complicațiile infecției nu sunt foarte des întâlnite, dar este bine să le cunoști pentru a ști de ce este importantă vizita la medic și administrarea corectă a tratamentului medicamentos și a celui ambulatoriu.

Iată câteva complicații care se pot dezvolta în urma mononucleozei și infecției cu virusul Epstein-Barr:

Ruptură de splină
Este cauzată de mărirea în dimensiuni a splinei, organ aflat în partea stângă superioară a abdomenului, care ajută la formarea celulelor sangvine. Simptomele unei rupturi de splină includ dureri puternice în partea superioară a abdomenului, amețeli, respirație îngreunată, palpitații și tahicardie.

Erupții cutanate
Acestea sunt provocate de obicei de administrarea de antibiotice, medicamente contraindicate pentru tratarea mononucleozei.

Complicații neurologice
Acestea includ dezvoltarea encefalitei, a sindromului Guillan-Barre, a neuropatiei periferice, a meningitei aseptice și altor asemenea afecțiuni.

Complicații hematologice
Aici ne referim în primul rând la afecțiuni precum granulocitopenia, trombocitopenia și anemia hemolitică.

Complicații respiratorii
Se referă în principal la obstrucția căilor respiratorii superioare, dar apar foarte rar și sunt destul de ușor remediate cu ajutorul corticoterapiei.

Complicații hepatice
Acestea se manifestă prin creșterea nivelurilor de aminotransferază, care ajunge să fie de 2-3 ori mai mare decât cele normale. Este o complicație întâlnită destul de des, dar care trece de la sine în circa 3-4 săptămâni.

Complicații foarte rare
Alte complicații foarte rare, dar posibile: hepatită, convulsii, inflamația mușchiului inimii, anemie hemolitică autoimună, inflamația tunicii interne a inimii, otită sau inflamația mastoidei (o parte a osului temporal aflat în spatele conductului auditiv).

Tratament

Tratamentul mononucleozei se concentrează în primul rând pe eliminarea și scăderea intensității simptomelor resimțite de pacient. Astfel, doctorul poate prescrie oricare dintre următoarele: odihnă la pat, consum de lichide mai crescut decât de obicei, stabilirea unei alimentații cu multe vitamine, gargară cu sare sau administrarea de Faringosept pentru durerile ce pot să apară în gât etc.

Există și anumite medicamente care ar putea fi incluse în schema de tratament pentru a ameliora simptomele și pentru a preveni eventualele complicații.

Analgezicele, precum acetaminofen sau ibuprofen, sunt adesea foarte eficiente împotriva durerilor de cap și a febrei.

Antibioticele care nu fac parte din clasa penicilinelor sunt prescrise în cazuri mai rare, în care pacienții suferă în același timp de o infecție bacteriană la gât, sinusuri sau amigdale. Acest lucru se întâmplă la aproximativ 20% dintre pacienții ce suferă de mononucleoză, dar trebuie evitate antibioticele din clasa penicilinelor deoarece ele pot duce la apariția unor erupții cutanate.

Corticosteroizii sunt și ei întâlniți în prescripțiile medicale foarte rar, fiind recomandați doar în cazul în care apar anumite complicații, precum creșterea în volum a amigdalelor.

Este foarte importantă evitarea aspirinei pentru tratarea acestei infecții, deoarece este foarte periculoasă pentru copiii mai mici de 16 ani. Poate provoca mari probleme și adulților, dar la copii administrarea de aspirină poate duce la apariția sindromului Reye, o afecțiune ce se dovedește adesea fatală pentru cei diagnosticați.

Remedii și tratamente naturiste pentru mononucleoză

Îți prezentăm în această secțiune câteva remedii naturiste la care poți apela pe parcursul tratamentului pentru a reduce intensitatea simptomelor resimțite și pentru a grăbi procesul de vindecare.

Usturoiul, lămâia, turmericul și ghimbirul

Aceste plante sunt special destinate întăririi sistemului imunitar și fortificării acestuia în fața atacurilor pe care virusul Epstein-Barr le lansează o dată ce pătrunde în organism. Pot fi consumate ca atare, sub formă de extracte în suplimente naturiste sau sub formă de ceaiuri.

Coada șoricelului și socul

Aceste două plante sunt foarte utile pentru organismele care se confruntă cu virusul, în special atunci când acesta afectează funcțiile hepatice și splina.

Lipicioasa și indigoul sălbatic

Sunt două plante recomandate de specialiști pentru curățarea sistemului limfatic și pentru grăbirea procesului de vindecare în urma bolii.

Semințele de coriandru

Sunt cunoscute pentru capacitățile lor foarte eficiente în combaterea febrei provocate de mononucleoză, motiv pentru care îți recomandăm să le incluzi în alimentația ta zilnică.

Clorofila

Clorofila lichidă este disponibilă în anumite suplimente naturale și are multiple beneficii pentru organismele care se luptă cu mononucleoza. Clorofila are efect anti-cancerigen, anti-oxidant și antiinflamator, având niveluri ridicate de vitamina A, C și E. Aceste vitamine acționează ca niște antioxidanți naturali și îmbunătățesc sistemul imunitar.

Gheara mâței (Cat’s claw)

Are puternice proprietăți imunostimulatoare, antimicrobiene, antivirale, antiinflamatoare, anti-alergenice, antioxidante și antitumorale. Această plantă este recunoscută pentru calitatea ei de a îmbunătăți fagocitoza, procesul prin care sistemul imunitar distruge invadatorii externi și mutațiile, fiind astfel foarte utilă împotriva virusului Epstein-Barr.

Zincul

Este foarte important pentru sistemul imunitar din calitatea sa de al doilea mineral al organismului. Funcționarea perfectă a sistemului imunitar este foarte mult influențată de către nivelul de zinc din organism. Acest mineral ajută la dezvoltarea celulelor T, clasa de celule ce permit organismului să devină imun în fața agenților patogeni care îl atacă. Îți recomandăm să incluzi în alimentația ta produse și suplimente naturale cu zinc pentru a permite sistemului imunitar să lupte eficient împotriva virusului.

Uleiul de cocos

Este foarte util pentru organism deoarece eficientizează absorbția vitaminelor, mineralelor și aminoacizilor folositori pentru îmbunătățirea sistemului imunitar. Efectele sale antibacteriale, antivirale și antimicotice îndepărtează bacteriile, paraziții și virușii din organism, permițând astfel ca efectele virusului Epstein-Barr să fie mult mai slabe decât de obicei.

Vitamina C

Se dovedește de foarte mare folos pentru organism, deoarece favorizează întărirea sistemului imunitar, protejând astfel organismul de infecții. Mai mult decât atât, studiile științifice au demonstrat foarte clar că virusul Epstein-Barr nu poate supraviețui într-un mediu bogat în Vitamina C. Astfel, organismele care se bucură din belșug de această vitamină nu numai că nu se vor infecta atât de repede cu acest virus, dar vor trece foarte rapid și peste mononucleoză.

Concluziile unui studiu publicat în Mai 2014, în Medical Science Monitor, au arătat că nivelul virusului în organism scade la jumătate după un tratament cu vitamina C, iar pacienții care au urmat aceste tratamente se vindecă mult mai repede decât cei care nu au în corp o cantitate suficientă din această vitamină. Cantitatea de vitamina C necesară pentru obținerea acestor efecte este mult peste recomandările generale privind doza zilnică recomandată și nu poate fi obținută doar din alimentație, astfel că va trebui să apelați la ajutorul suplimentelor, dar și la recomandările unui doctor specialist.

Asigură-te că alimentația ta include cât mai multă vitamina C pentru a eficientiza procesele de vindecare și recuperare. Cele mai bune surse alimentare pentru obținerea unei cantități mari de vitamina C sunt reprezentate de fructele citrice, ardeii roșii și verzi, căpșunele, roșiile și sucul de roșii, broccoli și cartofii dulci.

Omega 3

Acizii grași Omega 3 sunt foarte utili în reducerea inflamației și în îmbunătățirea imunității organismului. Ei pot fi găsiți în diferite suplimente naturale sau în anumite alimente (carnea de pește, de exemplu).

Echinaceea

Este o plantă extrem de utilă pentru stimularea sistemului imunitar și pentru întărirea capacității de auto-apărare a organismului. Nu se recomandă însă administrarea ei copiilor bolnavi de mononucleoză sau persoanelor care suferă de boli auto-imune precum artrita.

Merișorul

Merișorul este o plantă cu efecte benefice pentru organismul care luptă împotriva virușilor. Din acest motiv este recomandată și pentru bolnavii ce suferă de mononucleoză, chiar dacă nu există dovezi incontestabile cu privire la eficiența ei împotriva virusului Epstein-Barr. Nu se recomandă însă persoanelor care iau anti-coagulante, sunt alergice la aspirină sau consumă o cantitate mare de suc de merișoare.

Produse și suplimente naturale

Există numeroase suplimente naturale care îți vor ajuta organismul să se comporte mai bine în lupta cu virusul Epstein-Barr și în încercarea sa de a scăpa de mononucleoză. Vezi în lista de mai jos câteva dintre cele mai eficiente suplimente, ales prin prisma ingredientelor pe care le conțin și a efectelor benefice pe care le-au avut asupra altor utilizatori.

Ulei de cocos raw organic extra virgin Jeeva, certificat Kosher

ulei de cocos bio extra virginUleiul de cocos produs de compania britanică Jeeva este probabil cel mai bun ulei de cocos disponibil pe piață. Este produs din nuci de cocos cultivate în India, iar uleiul este extras prin presarea la rece, fără a fi folosite procedee termice, care ar afecta enzimele conținute.

Este un supliment natural foarte benefic pentru sănătatea organismului nostru deoarece dispune de puternice proprietăți anti-microbiene, anti-inflamatoare, anti-fungice și anti-virale. Acizii grași saturați care se află din belșug în uleiul de cocos oferă organismului o serie de beneficii care nu se întâlnesc în alte uleiuri vegetale.

Uleiul de cocos Jeeva vă permite să vă bucurați de aroma deosebită a nucilor de cocos și să beneficiați din plin de efectele pozitive ale uleiului de cocos. Calitatea superioară a acestui ulei este confirmată și de certificările KOSHER și BIO. Poate fi folosit atât intern, cât și extern.

Disponibil la: Plantum, în variante de 136, 200 sau 500 de ml.

Vitamina C 1000mg

vitamina c solaray 1000mgFiecare capsulă conține 1000mg Vitamina C extrasă din surse naturale (măceșe și acerola) și adaos de bioflavonoide.

Vitamina C are numeroase beneficii pentru organismul uman, iar lista include următoarele: contribuie la formarea normală a colagenului pentru funcționarea optimă a vaselor de sânge, a sistemului osos, ligamentelor, gingiilor, dinților și a pielii.

Se recomandă persoanelor diagnosticate cu mononucleoză deoarece reduce foarte mult senzația de oboseală a organismului, asigură funcționarea normală a sistemului imunitar și are un rol deosebit de important în stabilirea metabolismului energetic normal.

Disponibil la: Plantum și Vegis.

SystemWell Ultimate Immunity

system well ultimate immunityEste un produs bazat pe extracte naturale din plante, cu o formulă complexă și cu un puternic efect de stimulare a sistemului imunitar.

Conține vitaminele A, C și D, fosfor, zinc, seleniu, sodiu, usturoi, agaricus, ardei iute, curcuma, astragalus, ginseng coreean, măslin, smirnă, maitake, shiitake, reishi, goldenseal, păpădie, probiotice, cimbru, iarbă mare, aloe, pătlagină, rozmarin și altele.

Se administrează prin consumul a 1-2 tablete în fiecare zi cu 200 ml de apă, dar nu este recomandat femeilor însărcinate, persoanelor cu probleme de coagulare, celor cu boli autoimune sau celor infectate cu HIV.

Disponibil la: Plantum și Vegis.

Alte sfaturi și soluții utile

Îți recomandăm să urmezi sfaturile de mai jos pentru a te asigura că faci tot posibilul pentru grăbirea procesului de vindecare și pentru obținerea rezultatelor optime în urma tratamentului.

Băile calde

Acestea au un rol foarte important în ameliorarea senzațiilor de durere și în creșterea nivelului de confort al organismului. Efectul lor benefic poate fi eficientizat adăugând în apa de baie ulei de pergamută, ulei de levănțică sau ulei de eucalipt.

Atenție la alimentație

Evită pe cât posibil mâncărurile uleioase, carnea și produsele din carne. De asemenea, ar trebui să elimini cafeina din dietă, renunțând la băuturi precum cafeaua sau cola.

Nu folosi antibiotice fără recomandarea medicului

Nu administra antibiotice decât la recomandarea explicită a medicului. Mononucleoza nu poate fi învinsă de antibiotice, deoarece acestea se concentrează pe eliminarea bacteriilor, nu a virușilor. Antibioticele vor fi prescrise de medic doar în cazul în care apare și o infecție bacteriană în plus față de mononucleoză.

Atenție la efortul fizic

Încearcă să eviți sportul sau alte exerciții solicitante fizic pentru organism pe toată durata tratamentului, dar și în perioada de revenire. Activitățile fizice intense cresc riscul apariției unei fracturi de splină, ce va cauza complicații periculoase pentru organism. Cere sfatul medicului pentru a ști când te poți apuca din nou de sport.

Odihnește-te suficient

Stabilește-ți perioade lungi de odihnă pe toată durata tratamentului. Reia activitățile normale treptat după ce intensitatea simptomelor scade în mod simțitor, pentru a evita apariția oboselii și extenuarea organismului.

Hidratează-te

Consumă multe lichide pe durata tratamentului, combinate cu fructe și legume proaspete. În acest fel vei preveni deshidratarea și vei eficientiza detoxifierea organismului.

Profilaxie

Nu există un tratament profilactic foarte specific care să împiedice apariția virusului Epstein-Barr și dezvoltarea mononucleozei, dar sunt câteva sfaturi de care ar fi bine să ții cont în măsura posibilităților.

Urmărește-ți cu mare atenție evoluția stării de sănătate dacă știi că te-ai expus virusului printr-un contact cu o persoană infectată. Simptomele ar trebui să apară în circa 2-3 luni de la expunere, timp în care se recomandă și o vizită la medicul specialist pentru un control mai amănunțit.

Este foarte important să crești imunitatea organismului pentru a reduce șansele de reușită ale virusului Epstein-Barr. Acest lucru se poate face prin stabilirea unui stil de viață sănătos care să includă odihnă suficientă, exerciții fizice regulate și diete cu alimente sănătoase. Evită grăsimile și alcoolul pentru a nu pune presiune pe ficat.

În concluzie…

Mononucleoza infecțioasă nu este, așadar, una dintre cele mai periculoase boli cu care organismul tău se poate confrunta. În ciuda acestui lucru, totuși, îți recomandăm să iei măsuri de prevenție prin îmbunătățirea stilului de viață și prin prezentarea la medic imediat ce primele simptome își fac apariția.

Această boală nu este una care să lase urme de lungă durată în sănătatea celor afectați, iar simptomele sale nu pun în pericol viața pacienților, dar mononucleoza poate avea un impact negativ asupra calității vieții persoanelor diagnosticate pentru câteva săptămâni sau chiar luni de zile.

Alte surse de informații:
umm.edu/health/medical/altmed/condition/mononucleosis
naturalremedies.org/mononucleosis/
www.healthline.com/health/mononucleosis
www.mayoclinic.org/diseases-conditions/mononucleosis/home/ovc-20165827
www.lifeextension.com/newsletter/2014/6/High-dose-vitamin-C-reduces-Epstein-Barr-viral-infection/page-01


O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (11 voturi, medie: 4,45 din 5)
Încarc...

Pin It on Pinterest